Criza climatică nu așteaptă schimbarea politică. Despre viitorul climatic al României.

Conferința Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice, desfășurată în perioada 13-14 octombrie 2026, a adus în prim-plan securitatea apei, participarea tinerilor la elaborarea politicilor publice și nevoia de a transforma angajamentele climatice în acțiuni concrete. Evenimentul a marcat lansarea Agendei Climatice a Tinerilor 2026-2030.

Agenda sintetizează rezultatele consultărilor la care au participat peste 1.700 de copii și tineri din întreaga țară și stabilește prioritățile identificate de aceștia pentru perioada 2026-2030.

Pe 13 octombrie 2026, la Palatul Parlamentului, a avut loc Conferința Națională a Tinerilor privind Schimbările Climatice, eveniment dedicat lansării Agendei Climatice a Tinerilor 2026-2030. Organizat de Platforma Tinerilor pentru Sustenabilitate, Pentru TINEri și LCOY România, cu sprijinul UNICEF în România, evenimentul a reunit tineri, reprezentanți ai instituțiilor publice și specialiști interesați de viitorul politicilor climatice din România. Conferința a continuat pe 14 octombrie, la UN House, cu sesiuni dedicate participării civice, mecanismelor de influențare a deciziilor publice și combaterii dezinformării climatice. În paralel, s-au desfășurat activități de mentorat pentru Ambasadorii Green Change Makers Hub 2.o și ateliere dedicate celorlalți participanți. 
Dincolo de lansarea unui document strategic, cele două zile au oferit un cadru de dialog despre felul în care tinerii se pot implica în răspunsul României la criza climatică și despre modul în care propunerile lor pot fi luate în considerare în procesul decizional.
Prima zi a debutat cu sesiunea „Viziune și Decizii pentru Viitorul Climatic”, moderată de Bianca Mata, biolog marin și membră a Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul (CCT-CM). Discuțiile au reunit reprezentanți ai instituțiilor publice și ai organizațiilor internaționale, printre care Mihai Ghigiu, președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, precum și reprezentanți ai Administrației Prezidențiale, Cancelariei Prim-Ministrului, Ministerului Muncii, UNICEF în România și Ambasadei Franței. 
Unul dintre subiectele importante ale dialogului a fost securitatea apei, în contextul presiunilor climatice și al vulnerabilităților asociate resurselor naturale. Discuțiile au evidențiat necesitatea unor decizii care să depășească orizontul unui singur ciclu politic, având în vedere implicațiile asupra sănătății publice și siguranței comunităților.

Apa trebuie tratată ca o problemă de securitate națională, nu doar ca o temă de mediu.

Importanța acestei preocupări se reflectă și în rezultatele consultării naționale: potrivit comunicatului organizatorilor, 76,9% dintre tinerii consultați au indicat protejarea pădurilor, a apei și a biodiversității drept o prioritate. În același timp, 90,3% dintre respondenți au apreciat răspunsul public ca fiind insuficient sau incomplet.

Gestionarea resurselor de apă, prevenirea efectelor secetei și capacitatea comunităților de a răspunde riscurilor climatice necesită continuitate, cooperare instituțională și măsuri pe termen lung. În acest context, participanții au discutat despre necesitatea transformării angajamentelor în pași concreți. Politicile climatice au nevoie de finanțare, mecanisme de implementare și modalități prin care rezultatele să poată fi urmărite, astfel încât prioritățile identificate să nu rămână doar la nivel declarativ. O altă temă centrală a fost participarea tinerilor la elaborarea politicilor publice. Consultările au valoare atunci când recomandările formulate sunt analizate, iar participanții pot urmări ce se întâmplă cu propunerile lor. Dialogul dintre tineri și instituții trebuie să depășească nivelul declarațiilor de intenție și să ofere modalități clare de implicare. 

Un moment central al conferinței a fost sesiunea „LCOY România 2026: De la Agenda Climatică a Tinerilor 2026-2030 la COP31”, dedicată procesului de consultare națională și modului în care prioritățile formulate de tineri sunt integrate în agendă. Discuțiile au urmărit să evidențieze parcursul propunerilor tinerilor, de la consultările naționale până la reprezentarea priorităților României în dialogul climatic internațional. Un punct important l-a constituit rolul Consiliului Consultativ al Tinerilor privind Clima și Mediul și contribuția delegaților de tineret pentru climă ai României la conectarea agendei naționale cu dezbaterile internaționale, inclusiv în perspectiva COP31. Participarea la aceste procese presupune mai mult decât transmiterea unor mesaje. Pentru ca vocea tinerilor să aibă greutate, propunerile trebuie să fie coerente, bine argumentate și susținute de forme de dialog care funcționează în practică.

,,Credibilitatea se construiește aici, acasă!”

Această idee surprinde legătura dintre reprezentarea internațională și acțiunea concretă la nivel național. Mesajele transmise de tineri în cadrul dialogului climatic internațional trebuie susținute de inițiative, propuneri și mecanisme de participare care funcționează în România. Ziua s-a încheiat cu atelierul „ABC-ul Advocacy-ului Climatic și Mobilizare la Firul Ierbii”, facilitat de Valentina Ciobanu, coordonatoare generală Pentru Tineri. Activitatea a fost dedicată implicării în acțiunea climatică și modalităților prin care preocupările de mediu pot fi transformate în inițiative civice la nivelul comunităților. Aceste sesiuni au completat dialogul instituțional cu o perspectivă practică: implicarea climatică poate lua forme diferite, de la educație și comunicare până la cercetare, mobilizare comunitară și advocacy.

Pe 14 octombrie, la UN House, programul a continuat cu sesiunea „Cadrul Global, Acțiune Locală: Pilonii Action for Climate Empowerment (ACE) și Mecanismele de Participare Civic Climatică”. 

Discuțiile au urmărit legătura dintre politicile internaționale și instrumentele prin care cetățenii se pot implica la nivel municipal și județean. O altă sesiune a fost dedicată mecanismelor directe de implicare în decizia publică locală. Schimbul de bune practici dintre reprezentanți ai societății civile și ai mediului academic a pus în discuție rolul datelor, al parteneriatelor strategice și al instrumentelor de advocacy în susținerea inițiativelor civice. Programul a inclus și atelierul „Cum navigăm știrile false despre climă”, dedicat dezinformării. Capacitatea de a verifica sursele, de a evalua argumentele și de a distinge informațiile documentate de afirmațiile înșelătoare este esențială pentru o participare civică informată, mai ales într-un domeniu în care comunicarea publică influențează felul în care oamenii înțeleg riscurile climatice. 

Notă privind sursele: Informațiile referitoare la consultarea națională și la prioritățile Agendei Climatice a Tinerilor 2026–2030 au fost preluate din comunicatul de presă al organizatorilor.